de G. Comanescu

Imaginti-va o camera mare, aproape patrata si un birou foarte frumos si bine echipat, aflat pe una din laturile ei. Doua fotolii, un minibar, o biblioteca si cateva tablouri expuse pe pereti completeaza aspectul incaperii.

Ati ghicit!…Este biroul meu de la banca, desigur biroul directorului general si nu al unei banci oarecare, ci al celei mai mari si importante banci din lume. Da!…Sunt un om realizat!…

Am bani, case, masini si multe alte diverse propietati. Ati putea spune ca nimic nu imi mai lipseste si totusi de cele mai multe ori, in momentele mele de liniste si reculegere, simt un gol profund in sufletul meu, ca si cum ceva foarte important, esential, imi lipseste.

Dar, …iata-ma pe mine asezat intr-un majestuos fotoliu, in fata biroului, rasfoind de zor un teanc de dosare. Pregatesc un raport pentru sedinta din seara aceasta, a Consiliului Director al Bancii. Sunt foarte obosit, practic nedormit de cateva zile, asa incat abia imi mai tin ochii deschisi. Fie ce-o fi!…imi spun. Am sa pun capul pe birou pentru cateva clipe, sa ma odihnesc un pic!. Instantaneu insa atipesc si ca prin vis ma vad din nou, sezand la acelasi birou, lucrand de zor, la raportul despre care tocmai v-am vorbit.

Cioc! …Cioc!…Cioc!… se aude dinspre usa si din reflex, ma aud spunand: Ti-am mai spus, ca nu vreau sa fiu deranjat sub nici un motiv!… Usa, mare, frumos ornamentata a biroului, totusi se deschide si in pragul ei, in loc de figura foarte cunoscuta a secretarei mele, o foarte frumoasa si tanara femeie isi facu aparitia. Era imbracata foarte elegant, cu o rochie de un rosu-portocaliu sclipitor, iar parul ei negru-saten, se revarsa majestuos peste umeri. Un parfum discret, sublim umplu incet incaperea. Raman incremenit la o asemenea aparitie brusca si misterioasa si incapabil de a articula macar un cuvant.

„Sunt viata ta cea adevarata, pe care tu o ocolesti si o neglijezi tot timpul si consider ca a sosit momentul sa facem cunostiinta!. Am venit sa te invit la dans!. Stiu ca iti place foarte mult dansul!. Nu nega, priveste adanc in sufletul tau si vei vedea acest adevar!”

Dar,… eu,… nici macar nu mai stiu sa dansez!…reusesc cu greutate sa articulez.

„Nu-i nimic!…..Vei vedea cat de simplu este!…Hai vino!…”

Ma ridic ca hipnotizat si ma apropii de aceasta minunata aparitie, care-si spunea nici mai mult, nici mai putin, decat… viata mea. Ca din senin, o muzica sublima incepu sa se auda si o lumina alb stralucitoare isi facu simtita prezenta. Simt, cum sunt prins de mana si cum un fior de nedescris imi strabate tot corpul. Ma aud spunand: Stiu!,…Stiu!…Stiu sa dansez!…Sunt una cu dansul!….Sa incepem!….Si ma vad plutind, dansand, alaturi de frumoasa mea partenera, trecand cu o usurinta uluitoare, de la un ritm la altul, de la un tip de dans la altul.

Brusc, lumina din incapere devine din ce in ce mai difuza iar muzica isi incetineste ritmul. Frumoasa femeie se lipeste usor de mine, soptindu-mi duios: Tango!… Ochii mi se inchid incet si incepem sa dansam strans lipiti unul de altul, intr-o perfecta armonie si echilibru. Incredibil dansez si plutesc in acelasi timp. Usurinta cu care ma misc, imi da senzatia, ca eu si femeia formam un singur trup, un singur suflet. Deschid usor ochii si minune, nici urma de femeie. Dansez de unul singur si totul, absolut totul este minunat.

Cioc!…Cioc!…Cioc!…aud din nou ca prin vis si brusc ma trezesc. Sunt din nou la biroul meu, plin de dosare si probleme. Iesirea brusca din vis, imi provoaca o imensa tristete, o durere de neinteles. Si totusi reusesc sa articulez: – Intra!

– Domnule Director, este momentul sedintei de Consiliu. Sunteti asteptat in marea sala de festivitati. Bine!…spun eu, fara nici o tragere de inima. – Imi strang actele si vin!… Dar te rog spune-mi, nu m-a cautat nimeni?… Ba da!…imi raspunse sec secretara. V-a cautat o foarte frumoasa femeie. S-a recomandat a fi o foarte buna prietena de-a dumneavoastra din tinerete. Stiind cat de mult va place dansul, venise sa va invite la o seara de dans.

I-am spus insa ca ati ordonat, ca nimeni si nimic sa nu va deranjeze, asa incat, cu lacrimi in ochi, a plecat.

Osho: Daca ai fi fost un dansator, viata ar fi venit si ti-ar fi batut la usa, pentru ca stia ca esti dansator. Insa asa, vine si bate la acea usa, dar tu nu esti acolo, tu esti bancher. De unde sa stie viata ca tu te-ai facut bancher? Viata vine la tine, asa cum natura ta a vrut sa fii, ea stie numai acea adresa, insa tu nu te afli acolo, esti altundeva, ascunzandu-te sub masca altcuiva, in vesmintele altcuiva, sub numele altcuiva. Existenta te tot cauta. Iti stie adevaratul tau nume, tu insa ai uitat acel nume. Iti stie adevarata adresa, insa tu nu ai locuit niciodata la acea adresa. Ai lasat lumea, din jurul tau sa te distraga, sa te indeparteze de adevarata ta viata.

Dr. Daniela Popescu

Acest mesaj este informativ si in plus necesar pentru cei care aleg cursurile de ART TERAPIE din programul Festivalului „Dracula`s Tango Celebration”.

Terapia prin arta ne aduce in fata propriei putinte creatoare si in acelasi timp tamaduitoare.

De la fiecare lucrare artistica pe care fiecare individ o elaboreaza in timpul art terapiei, nu asteptam valoarea artistica , – asa cum asteptam de la un artist recunoscut sau pregatit pentru rigorile artei-, ci beneficiul eliberator sufletesc si fizic, pe care individul il resimte la sfirsitul sedintelor de art terapie.

Prin dans mintea si corpul se unesc, eliberind tensiuni acumulate in sistemul muscular, osos manifestate prin gesturi corporale conduse de conduita terapeutica : muzica, ritm , culoare, etc;

Prin pictura putem scoate la suprafata sentimente ascunse. Modelajul, fotografia pot metamorfoza conflictele noastre interioare.Vom imbina art terapia cu principii ale medicinei traditionale romanesti si chinezesti.

Imbratisarea poate fi uneori, tot ceea ce un om are nevoie.

Pentru ca in tangoul argentinian , imbratisarea este unul din gesturile de taina, va propun sa abordam prin art terapie, IMBRATISAREA si in plus sa vedem cum echilibrul energetic al organismului ne aduce o stare de bine au nu , dupa ce am dansat cu un partener sau partenera.

Aduceti cu voi:

1 – culori pentru pictura (tempera, culori in ulei, acuarele, etc);

2 – doua mingi de tenis de camp (nu trebuie sa fie noi);

3 – un izopren sau o bucata de material pe care sa va asezati in timpul sedintei de art terapie.

Ca intotdeauna , va astept cu drag!

Daniela